Cauzele hiposialiei:

– administrarea anumitor medicamente (Bohn citeaza un numar de 250 de medicamente cu potential xerostomic. Dintre cel mai frecvent utilizate amintim Diazepamul, Clorpromazina, Thiroidazona clorhidrica. Altele, precum anticolinergicele, determina chiar reduceri ale secretiei salivare cu 90- 100%);
– anorexia nervoasa si frica; carbonatul de litiu, utilizat timp indelungat pentru a preveni producerea episoadelor maniacale, produce scaderea secretiei salivare si implicit carii radiculare cu evolutie rapida;
– afectiuni ale glandelor salivare (infectioase sau tumorale);
– sindromul Sjögren sau alte afectiuni autoimune, boala Mikulicz;
– afectiuni ale glandelor tiroide;
– diabetul zaharat;
– iradierile de cap si gat (cand se obtine distrugerea tesutului secretor) etc.

1. Medicamentele administrate ce pot genera grade variate de xerostomie: neuroleptice – Nozinan, Meleril, Stelazina, Lyogen, Moditen, Clordelazina, Largactil, Plegomazin, Flupenxitol, Haloperidol, Pimozid, Fluspiren etc., sedative, antidepresivele hipnotice – Fenobarbital, Amobarbital, Nitrazepam, Flurazepam, Oxazepam, Flunitrazepam etc., anti-Parkinsoniene – Levadopa, Carbidopa, Benserazida, Seligilina, Amantadina – Symmetrel, Viregyt – Bromocriptina, Trihexifenidilul – Artan, Romparkin, diuretice – Furosemid – Furantril, Lasix – Spironolactona, Manitol, antiaritmice – Chinidina, Procanamida, Disopiramida, Lidocaina, Mexiletina, Fenitoina, Flecainida, Encainida, Atenolol, Metoprolol, Verapamil, Diltiazem, Amiodarona, Betil, Sotalol etc., hipotensoare, antihistaminice, antiulceroasele colinergice – Atropina, Oxifenciclimina, Propantelina – Probanthine, Neopepulsan – Gastrozepin.

2. Afectiunile glandelor salivare, inflamatorii sau obstructive. Pot fi reprezentate de:

# sialadenite (parotidite, submaxilite), ce pot fi bacteriene sau virale. Sialadenitele sunt inflamatii acute (catarale, supurate sau gangrenoase) si cronice (nespecifice sau specifice – tuberculoza, sifilis, actinomicoza);

# litiaza salivara. Litiaza salivara este mai frecvent intalnita la nivelul glandei submandibulare, iar simptomatologia este reprezentata de triada colica, abces, tumoare salivara-fantoma.

Ambele tipuri de afectari sunt tradate de fenomene inflamatorii-supurative si de durere. Diagnosticul este usor de stabilit, atat de stomatolog, cat si de chirurgul OMF.

3. Radioterapia recomandata si administrata in cadrul tratamentului cancerelor din zona cap-gat pot genera scaderi apreciabile ale secretiei salivare. Se produc astfel hipo- si chiar asialii din cauza afectarii structurii secretoare a glandelor salivare (acini si canalicule) si inlocuirii lor cu tesut limfo-plasmocitar si fibros (se produce atrofia progresiva, fibroasa a glandelor salivare). Aceste modificari se produc atat dupa rõntgenterapie, cat si dupa cobaltoterapie sau electronoterapie. Amploarea distrugerii acinilor glandulari este dependenta de varsta pacientului si de cantitatea de radiatii. La adult, o cantitate de 20 Gy este suficienta pentru a afecta definitiv fluxul salivar. In prima saptamana de la iradiere, se constata o reducere a fluxului salivar cu 57%, care continua sa scada la 76% dupa 6 saptamani de la terminarea iradierii si apoi chiar cu 95% dupa primii 3 ani. Dupa 3 ani de la iradiere, fluxul salivar scade dramatic la 0,05 ml/min., saliva secretata nestimulat. Consecutiv scaderii fluxului salivar apar cariile rampante, ce se pot dezvolta chiar si la nivelul marginii incizale sau in varful cuspizilor (numite „carii de iradiere”). Este motivul pentru care, in caz de iradiere, se vor lua masuri preventive de stimulare a secretiei salivare, dar si de administrare a salivelor artificiale, alaturi de care se recomanda fluorizari locale permanente, sigilarea santurilor si fosetelor coronare etc. Pe langa cariile de colet, care sunt o consecinta a hiposialiei, se pot produce necroze si gangrene pulpare, datorita efectului radiatiilor. Un alt efect este pierderea senzatiilor gustative. Receptorii gustativi sunt relativ rezistenti la radiatii, astfel ca o doza de 60 Gy distruge aproximativ 10% dintre acestia. Pierderea sau diminuarea sensibilitatii gustative se datoreaza disparitiei microvililor de la suprafata receptorilor gustativi. Pierderea gustului afecteaza confortul pacientului, contribuind la o alimentatie deficitara. Este de retinut ca functia gustativa se poate reface lent, in cateva luni de la terminarea radioterapiei, insa uneori alterarile sunt definitive.

4. Bolile autoimune: Sindromul Sjõgren este o afectiune autoimuna care afecteaza glandele salivare, lacrimale si alte glande exocrine. Au fost incriminate drept cauze hiperactivitatea limfocitelor B si producerea de autoanticorpi, precum si a complexelor imunocirculante cu efect de autoagresiune tisulara.

Sindromul Mikulicz este o afectiune caracterizata prin tumefactia unilaterala sau bilaterala a glandei parotide, datorita unui infiltrat benign cu celule limfoide. Etiologia este in prezent necunoscuta, dar au fost incriminate defecte genetice ale sistemului imun mediat celular, care duc la o activitate excesiva a celulelor T supresoare. Diagnosticul in cabinetul stomatologic este mai greu de stabilit daca-l punem doar pe semnele clinice si pe anamneza. Se impune indrumarea bolnavului catre serviciile OMF in vederea efectuarii sialografiei si a biopsiei glandelor salivare mici.

5. Boli generale precum limfoamele, hematopatiile, deficitele cronice de vitamine sau proteine, afectiunile endocrine (diabetul, sindromul post-menopauza) se insotesc de xerostomie. In asemenea cazuri, se impune stransa colaborare cu medicul de familie in vederea tratamentului.

6. Senescenta. Prin inaintarea in varsta, se produce o scleroza glandulara de involutie, ce consta din inlocuirea tesutului glandular cu tesut adipos sau fibros. Este o modificare fiziologica, iar amploarea disfunctiei nu este mare, organismul putand sa se adapteze.

Tratamentul xerostomiei (hiposialiei):
Tratamentul acestei afectiuni este indreptat in patru directii: tratamentul etiologic, tratamentul de stimulare a salivei, tratamentul simptomatic si tratamentul complicatiilor stomatologice. Pentru informatii complete, va rugam accesati urmatorul ARTICOL.

Sursa articolului: MedicDentist.ro