Captusirea consta in adaugarea unui strat nou de material pe suprafata mucozala (partea ce vine in contact cu mucoasa) a protezei dentare dupa o perioada de utilizare a acesteia. Biomaterialele utilizate pentru captusire pot fi autopolimerizabile, termopolimerizabile, fotopolimerizabile si polimerizabile in cuptoare cu microunde.

Scopul captusirii unei proteze este acela de a reface paralelismul dintre campul protetic si proteza, pierdut in urma proceselor de resorbtie si atrofie a crestelor edentate.

captusire protezaIndicatii
– deficiente de mentinere a protezei totale;
– resorbtii si atrofii accelerate ale crestelor ce sustin proteza dentara.

Contraindicatii
– relatii intermaxilare inregistrate incorect;
– marginile protezei supradimensionate;
– proteze foarte vechi, cu acrilatul ‘imbatranit’;
– proteze cu reparatii multiple in antecedente.

Materialele ce pot fi utilizate la captusirea de durata, pot fi: rasini (ex: Castavaria, Supersoft, GC Reline Material, Polydur, Paladur, SR-Ivolen etc.), siliconi (ex: GC Reline Silicone, Mollosil, Elite Soft Relining etc.).

Ca materiale dure de captusire se utilizeaza preponderent rasinile acrilice autopolimerizabile, de tip pulbere-lichid. Este dorit ca materialul utilizat sa nu degaje caldura prea mare in timpul polimerizarii, pentru a nu provoca distorsionari ale bazei protezei. Pentru pacientii care nu tolereaza o baza protetica dura, se pot folosi materialele reziliente de captusire. Rolul acestora este de a amortiza socurile masticatorii, transmitand suportului muco-osos solicitari mult diminuate.

Materialele reziliente trebuie sa indeplineasca niste conditii: biocompatibilitate, manipulare usoara, absorbtie scazuta la apa, stabilitate cromatica, aderenta si rezistenta crescuta a legaturii cu materialul din care este confectionata baza protezei.

Captusirea unei proteze dentare se poate realiza prin doua metode: metoda directa – se efectueaza in cabinetul de medicina dentara, direct pe campul protetic si este realizata de medicul dentist cu acrilat autopolimerizabil sau siliconi; metoda indirecta – se efectueaza captusirea in laboratorul de tehnica dentara, pe model si se realizeaza cu acrilat autopolimerizabil, termopolimerizabil sau siliconi.

Captusirea prin metoda directa are avantajul ca se realizeaza in cabinetul stomatologic, se efectueaza printr-o tehnica de lucru simpla si rapida, costul este mult mai redus decat daca s-ar apela la un laborator de tehnica si nu in ultimul rand, pacientul isi poate utiliza proteza in continuare, fara intrerupere. Totusi, captusirea protezei in cabinet are dezavantajul ca performantele sunt mai scazute, deoarece materialele folosite sunt mai slab calitative decat cele folosite in laboratoarele de tehnica dentara.