Pneumonia bacteriana este o infectie comuna a parenchimul pulmonar determinata de un spectru larg de bacterii. Desi exita numeroase mecanisme prin care microorganismele pot intra in caile respiratorii inferioare cea mai comuna ruta este aspiratia continutului orofaringian.
Studiile au demonstrat ca 50% din subiectii sanatosi aspira continut orofaringian in timpul somnului si acest procent este mai mare la indivizii cu hipersalivatie si tuburi endotraheale si nazogastrice. In mod normal mecanismele de aparare ale gazdei elimina bacteria. Daca organismul nu reuseste sa indeparteze bacteria se poate declansa pneumonia.
Bacteriile orale sunt de asemenea implicate in patogeneza pneumoniei bacteriene si de asemenea placa dentara poate fi un rezervor important pentru potentialii patogeni respiratori. Se crede ca indivizii cu infectii parodontale au risc cerscut pentru pneumonia bacteriana.
Interesant este faptul ca patogenii respiratori, cum ar fi Staphilococcus aureus, Pseudomonas si Enterobacteriaceae, reprezinta de obicei mai putin de 1% din placa bacteriana a indivizilor cu boli parodontale, Totusi, dupa tratament cu antibiotice, prevalenta acestor patogeni creste.
BPOC-ul se caracterizeaza prin obstructia cronica a cailor aeriene datorata bronsitelor cronice si/sau emfizemelor. Bronsita cronica este o boala inflamatorie asociata cu producerea excesiva de mucus, suficienta pentru a determina tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an timp de 2-3 ani . Emfizemul reprezinta distructia spatiilor aerice distal de bronsiolele terminale. Parodontologul Travis descrie un mecanism biologic plauzibil care explica asocierea dintre bolile parodontale si BPOC. S-a observat ca atat emfizemul cat si bolile parodontale au procese fiziopatoogice similare, implicand recrutarea de neutrofile la situsul inflamator si distructia tisulara. Ambele boli arata efectele unui process numit fagocitoza frustranta care rezulta din eliberarea de enzime oxidative si hidrolitice si stimularea neutrofilelor.
