Alveolita postextractionala este o osteita localizata in care apare inflamatia alveolei si necroza superficiala, circumscrisa a peretelui osos. Aceasta osteita alveolara apare ca urmare a dezintegrarii cheagului de sange, expunand peretii ososi ai alveolei la saliva si alti agenti contaminanti din cavitatea orala.
Se pare ca un rol important in aparitia alveolitei postextractionale revine sistemului fibrinolitic. Alti factori ce favorizeaza aparitia ei sunt:
- infectiile preexistente acute sau cronice;
- extractii traumatizante si/sau laborioase;
- persistenta unor eschile sau fragmente dentare in alveola care intarzie procesul de vindecare;
- in urma unui pansament compresiv intraalveolar prelungit;
- in cazul in care se aplica in alveola diverse substante in scop hemostatic sau antiseptic care impiedica formarea unui cheag viguros;
- in cazul in care se utilizeaza instrumente rotative la turatii mari – acestea incalzesc osul si il necrozeaza;
- daca nu se respecta regulile de asepsie orala in practicarea extractiilor;
- daca pacientul nu respecta indicatiile privind ingrijirile postextractionale.
Alveolitele sunt de doua tipuri: alveolita umeda (supurata) si alveolita uscata (dry socket).
Care sunt simptomele unei alveolite postextractionale?
Simptomatologia debuteaza la 3-6 zile de la interventie si se manifesta prin durere importanta ce iradiaza in hemimaxilar, hemicraniu, ureche. Pacientul prezinta respiratie fetida si un gust alterat. Totodata, durerea nu cedeaza la antalgicele uzuale si prezinta o stare generala alterata, cu inapetenta, insomnie, febra iar ganglionii loco-regionali pot fi mariti de volum si durerosi la palpare. Examinarea evidentiata un cheag lichefiat sau chiar expunerea osului alveolar.
Odata instalata alveolita postextractionala, sunt necesare intre 10-14 zile pentru ca osul sa se acopere de tesut de granulatie.
Cum tratam alveolita postextractionala?
Tratamentul profilactic presupune impiedicarea lizei cheagului de fibrina prin aplicarea topica de ester propilic al acidului p-hidroxibenzoic sau de acid polilactic. Alte metode pentru a reduce incidenta osteitelor alveolare includ clatirea preoperatorie a cavitatii orale cu substante antiseptice, irigatii sub presiune ale alveolei cu solutii de ser fiziologic steril, apa oxigenata dupa efectuarea extractiei la dintii cu procese inflamatorii si aplicarea de antibiotice topic in alveola. Antibioprofilaxia sistemica este utila doar la pacientii cu episoade recente acute.
Tratamentul trebuie sa fie prompt si eficace pentru a diminua disconfortul pacientului: combaterea durerii, combaterea infectiei, stimularea procesului de regenerare tisulara si cicatrizare.
Se izoleaza si se iriga alveola cu ser fiziologic steril, apa oxigenata 3% si se curata prin aspirare usoara. Se aplica intraalveolar o mesa iodoformata, imbibata in solutie de eugenol. Durerea dispare in 48-72 de ore.
Pacientul este revazut la 2 zile pentru a schimba mesa iodoformata. Acest proces se repeta pana peretii sunt acoperiti cu tesut de granulatie iar durerea a cedat. Alveola se va umple cu tesut de granulatie in trei saptamani.
